Toamna...

 

Septembrie e cu ecou în mine

Spaime si arome
Metamorfoze și dileme
Șoarec mic pe unde te mai ascunzi?

Natura se scutură de ce nu îi mai folosește
Frunze le reînnoiește și totul repornește
Noi de ce nu putem șterge totul?
Înviem clipe uitate de alții demult...

Vreme trecătoare și oameni trecători
Alegeri diverse ce alții nu le vor înțelege
Schimbi ceva, perturbi altceva
Vrem doar să părem mai buni în fața altora
Râvnim după fericire dar terfelim totul cu ușurință
Vrem iubire dar devenim repede nemulțumiți
Rațiunea adesea nu folosește la nimic.

O liniște rece, de netulburat, profund amară
Punea stăpânire pe ea dar n-o împiedica
Simțea cum se îndepărta, nici că îi mai păsa.

Fiecare cu amăgirea sa.
Nu se mai vedea în niciun fel, trăia intuitiv
Pitită undeva, cândva, cu cineva.

Cât de rece se simte totul
Și imperceptibilul praf peste toate s-a pus
A venit de nicăieri și nimic devine
Va dormi mai bine mâine
Zâmbește mai fals azi.

Fragmente de frumusețe dar eu mă pierd-n mine
Teribila bestie ce nimeni n-o înțelege
Eu mereu o îmbrățișez strâns
Nu pot lua înapoi ce am spus sau am făcut
Dar pot fi pentru tine cea în care te ascunzi.

Once upon a time, I was young & true...